Vom gasi ceva, in altcineva

Lumea obisnuieste sa te catalogheze dupa prietenii pe care ii ai sau dupa partenerul de viata. Trebuie ca acei oameni sa aiba un anumit standard, sa fie pe placul celor din jur, chiar daca tie nu iti convin.

Fie ca ai iubit o persoana la un moment dat sau nu, fie ca inca te gandesti la acel cineva sau l-ai uitat de tot, inima ta stie ca nu este ceea ce voiai. Iti amintesti prima intalnire? Acea zi friguroasa de iarna, prima plimbare pe marginea lacului, cand ti-a incalzit mainile inghetate? Mai stii primul sarut? Stangaci si retinut. Momentul in care l-ai prezentat parintilor si nu stiai cum vor reactiona. Sau acele intamplari si gesturi micute pe care ti le vei aminti mereu, cum ar fi excursiile in alte orase, iesirile de duminica in apropierea casei, serile de vara in care stateati tolaniti pe iarba si priveati stelele…

Aceste lucruri marunte au facut din tine un alt om. Te-au schimbat in rau sau in bine, te-au ajutat sa iti dai seama cine esti cu adevarat si daca acel om merita viitorul tau. Probabil ca nu ai gasit ceea ce cautai pana acum. Poate ca nu asta iti doreai de la viata. Are acel ceva care nu te lasa sa il iubesti, sa te apropii de el asa cum ai vrea. Dar daca analizezi bine totul iti dai seama ca este inevitabil sa nu gasesti ceea ce cauti. Maine, peste o luna sau peste 10 ani stii ca cineva, undeva in lumea asta, este facut pentru tine si se gandeste la aceleasi lucruri la care te gandesti in acest moment.

Nu dispera. Continua sa cauti. Sigur vei gasi ceva, dar in altcineva.

Cum ne schimba dragostea

Se spune ca iubirea te schimba, iti da aripi, te face sa radiezi si sa crezi ca totul este perfect in jurul tau.

 

Ei bine, da. Iubirea te schimba. Pot spune asta cu mana pe inima. Tu m-ai schimbat.

 

Traiesc altfel de cand ai intrat in viata mea si te simt acolo in orice moment. Nu trece zi in care sa nu ma gandesc la tine, minut in care sa nu ma intreb “oare ce face?” “ este bine?” “a mancat ceva astazi?” “se mai gandeste la mine?”.

 

Ies dimineata din bloc, zambesc si mintea imi zboara instant la tine. Tu ma faci sa radiez si orice mi se pare o poveste. Este un sentiment aparte sa stii ca exista acolo cineva care ti-a furat inima definitiv. Te gandesti ca poate este el alesul, poate sunteti meniti sa fiti impreuna, dar revii cu picioarele pe pamant si incerci sa cunosti si mai bine persoana respectiva, sa iti dai seama daca este ceea ce cauti cu adevarat.

 

Tu m-ai schimbat in multe feluri si recunosc ca sunt cu totul altcineva de cand sunt cu tine. Mi-ai schimbat perceptia asupra iubirii si a ceea ce gandesc despre iubire. Simt ca tot ce este in jurul meu mi se cuvine, iar tu esti cel mai frumos om pe care l-am cunoscut. Tu imi apartii. Suntem unul si acelasi, iar eu, pentru tine, sunt cea mai frumoasa fata.

 

Suntem unul si iubesc acest intreg.

 

Si te iubesc pe tine!

 

Iti multumesc!

 

Tu ma vezi
Mai frumoasa decat stiu eu,
Ma faci sa simt
Ca sunt centrul lumii eu…

Jurnal al vietii omenesti

Regret atatea lucruri pe care le-am facut. Este normal. Ca oameni, suntem meniti sa ne intalnim semenii, sa ne indragostim sau sa ii consideram simpli amici.
Este o parte a acestei povesti pe care incerc sa o uit. Nu neaparat pentru ca cei in care mi-am pus baza m-au lasat balta, ci pentru ca am incercat sa ii ajut pe toti asa cum am putut.
Cand vrei sa ajuti, esti luat de prost. Asculti cu atentie fiecare poveste si incerci sa le oferi un sfat. Dupa ce si-au vazut scopul atins, dupa ce si-au indeplinit misiunea, pleaca. Te lasa nu numai cu un gol adanc, dar si cu multe istorisiri din vietile lor, in care sunt relatate multe greseli. Cel putin poti invata din erorile altora.
Oamenii si-au lasat amprenta asupra mea, m-au folosit ca pe un aparat de impartasit fapte. Astfel, dupa atata timp, am devenit un jurnal de amintiri. Niciuna nu este a mea, dar experientele celorlalti m-au invatat sa nu fac aceleasi greseli.
Sunt un jurnal al vietii omenesti.
Deschide-ma la orice pagina.
Iti pot spune orice.

Nu te recunosc.

Nu stiu cine esti. Ai fost aici in ultimii ani? Oare chiar te-am cunoscut? Oare chiar m-am indragostit nebuneste de tine? Ce ciudat. Acum nu te mai recunosc.3525077

E tarziu. Iti dau un mesaj sa iti reamintesc ca exist. Raspunsul celui din spatele numelui tau nu imi aminteste de tine. Cel pe care il intalnesc in ultimul timp nu are legatura cu omul pentru care zambeam in urma cu trei ani.
Imi spui ca te-ai schimbat, ca viata te-a maturizat si nu mai esti la fel. Nu mai esti copil, vrei sa o iei de la inceput, vrei sa uiti de mine. Vad in tine cel mai slab om. Ai fugit de adevar, iar acum te ascunzi in spatele unui laptop, intr-un birou si intr-o monotonie fara de egal.

Oare iubirea chiar a existat?

E noapte, iar tu imi citezi din carti romantice, pasaje ciupite de pe net. Imi spui ca nu vrei sa ma mai cunosti, iti spun ca ma faci fericita, iar raspunsurile tale ma fac sa ma intreb cine esti de fapt.

Straine, te-am iubit candva?! A fost ceva vreodata? Ai fost tu vreodata? De ce pleci asa tacut?

Si au ramas atat de multe cuvinte nerostite…