Candva, raspunsul tau era totul

Nu credeam ca voi vorbi cu cineva despre tine. Am facut-o.

Am incercat sa imi fac curaj, dar a venit de nicaieri.

Imi faceam scenarii despre cum va fi sa spun cuiva despre tine, iar cand am facut-o m-am simtit libera, m-am simtit eu.

Faptul ca am vorbit cu cineva special despre tine, a insemnat enorm.

Apoi m-ai ignorat total. Voiam sa iti spun si tie. Voiam sa iti spun totul, sa fim din nou cum eram inainte.

Ti-am dat mesaj si m-a uimit raspunsul tau.

Eram sigura ce ceea ce avem va dura o vreme, dar m-am convins ca tot ceea ce am vrut sa fie a fost in van.

Imi erai draga, vorbeam cu tine de drag, de placere, dar nu a fost la fel si  din partea ta.

Nu pot sa privesc in urma si sa imi dau seama ca totul a fost nimic. M-ai ajutat, m-ai sustinut, dar te-ai schimbat radical.

Ce pot face?! Nimic.

Raspunsurile tale inseamna nimic. Imi pare rau!

Candva, raspunsul tau era totul….

În ultima zi

Nu exista castigatori, numai persoane care au reusit!

Nu exista campioni, numai oameni care au dat totul pentru un vis!

Acest an a fost ”campionul” meu. Pot sa recunosc ca nu a existat o perioada la fel de buna, ca nu ma gandeam ca va exista vreodata cineva care sa ma faca sa fiu atat de competitiva, de exigenta cu mine, de buna in ceea ce fac.

Priveam pe fereastra de la etajul doi si te vedeam. Mi-a fost de ajuns o singura privire sa ies si sa iti vorbesc.

In urma cu opt luni nici nu te cunosteam, totul imi era strain.

Imi dau seama cat de mult m-am schimbat si cat de mult am evoluat, insa ceea ce simt a ramas la fel.

Observ cat de tare m-a ”afectat” acest mediu, cat de mult am evoluat, cat de mult am incercat (si am reusit) sa devin ceea ce sunt astazi. Nici nu ma gandeam ca voi ajunge in acest punct! Nu ma gandeam ca voi fi cine sunt acum!

Datorita tie am invatat sa cred ca orice vis este posibil. Privindu-te am invatat ca merita muncesc pentru ceea ce imi doresc.

Imi amintesc momentul in care te-am vazut pentru prima data. Mi-ai oferit incredere, apoi protectie si siguranta.

Am avut un moment de slabiciune si nesiguranta in care te-am sunat, iar tu m-ai ajutat neconditionat.

Am inteles faptul ca esti o persoana dificila, dar cu un suflet mare, ca orice problema as avea tu vei fi acolo pentru mine.

Am inteles multe lucruri, insa nu ma inteleg pe mine.

Tot ce vreau este sa iti multumesc pentru toate momentele: pentru clipele in care te priveam pe ascuns, pentru clipele in care visam gandindu-ma la tine, pentru clipele in care visurile mele prind contur avandu-te ca principal pion.

Pentru tot, iti multumesc!

In ultima zi, ultima privire a fost a ta, pierduta in multime, vorbind cu alte persoane, nereusind sa iti spun ceea ce simt, senina si optimista, ca de fiecare data.

In ultima zi, ultima mea privire ai fost tu.

Munceste pentru visul tau!

Privesc foaia alba si imi este greu sa scriu ceea ce simt.

Un cuvant, doua. O luna, sapte.

Sapte luni importante, de cand am aceasta melodie in minte, de cand simt acea melodie si imi apare imaginea ta.

Poate ca dansul nu ne va gasi impreuna, poate ca acele culori nu vor sclipi atat de tare, poate ca bratele tale nu vor fi la fel de primitoare, insa simt ca obrajii mi se ridica prin zambet de fiecare data cand te vad.

Simt ca e ceva ce vreau sa iti spun de fiecare data cand te privesc, ca totul va fi bine, ca vom avea mult timp la dispozitie sa fim noi.

O privire, o imagine, un cuvant. Atat imi este suficient pentru a ma pierde in prezenta ta.

Oamenii au trairi inimaginabile, simt acel fel de moment in care totul se duce de rapa atunci cand vezi pe cineva drag. Asta simt.

Simt ca totul graviteaza, simt cum trupul meu, pierdut si firav, se imbina armonios cu o traire efemera a ceea ce reprezinti.

Te privesc si realizez ca, de dragul tau, am invatat cateva lucruri esentiale: respecta-i pe ceilalti, iubeste-i pe cei din jur, inceraca sa fii tu si munceste pentru visul tau!

Mi-e dor

Mi-e dor de tine in zori.

Prinsi intre roua diminetii si caldura pranzului, intre mijitul soarelui si stralucirea lui.

Mi-e dor de tine intre un salut formal si cuvintele dulci de la pranz.

Mi-e dor de tine intre cateva zvonuri si o realitate pe care o accept cu placere.

Mi-e dor de tine sa te privesc, sa te simt, sa am toate acele sentimente unice in preajma ta.

Mi-e dor de tine.

Mi-e dor sa incepem conversatia cu aceasta fraza si sa o incheiem cu ea.

Mi-e dor de tine oricum, fara prejudecati, fara cuvinte mari, fara idei exagerate.

Mi-e dor sa curga totul de la sine.

Mi-e dor sa accept ca ceea ce avem e atat de rar, atat de unic si totusi imposibil de dus pana la capat.

Mi-e dor de tot.

Sunt constienta, insa, ca acest ”mi-e dor” va ramane, peste ani, un simplu sentiment pierdut de vant.