Ella Coman

În mijlocul unei capitale dominate de marmură, monumente antice, trafic și străzi aglomerate se ascunde un loc surprinzător de liniștit: Grădina Națională din Atena.

Situată chiar în centrul orașului, în imediata apropiere a Pieței Syntagma și în spatele Parlamentului Greciei, grădina este o adevărată oază verde. Odată ce treci de porțile sale și pășești printre palmieri și arborii uriași, zgomotul Atenei începe să se estompeze, fiind înlocuit de umbra vegetației, cântecul păsărilor și susurul apei.

Grădina are astăzi o suprafață de aproximativ 156.000 de metri pătrați și este deschisă publicului zilnic, de la răsărit până la apus. 

Povestea Grădinii Naționale

Istoria sa începe în 1839, la numai câțiva ani după ce Atena devenise capitala Greciei moderne.

La acea vreme nu se numea Grădina Națională, ci Grădina Regală, deoarece fusese creată pentru Palatul Regal, clădire care găzduiește în prezent Parlamentul Greciei.

Personajul central al poveștii este regina Amalia, soția regelui Otto al Greciei. Regina era pasionată de natură și horticultură și s-a implicat activ în amenajarea grădinii. Lucrările au început în 1839, iar prin extinderi succesive grădina a ajuns, până în 1852, aproximativ la dimensiunile sale actuale. 

La realizarea sa au participat specialiști din mai multe țări. Profesorul de botanică Nikolaus Karl Fraas s-a ocupat de coordonarea lucrărilor și procurarea plantelor, iar grădinarul prusac Friedrich Schmidt avea să rămână una dintre figurile importante ale grădinii până la moartea sa, în 1889.

Începând din 1847, proiectul a fost încredințat și grădinarului francez François Louis Bareaud, care a contribuit la proiectarea aleilor, suprafețelor de apă, construcțiilor decorative și a diferitelor zone ale grădinii. 

Mii de plante aduse la Atena

Crearea unei asemenea grădini în climatul cald și relativ arid al Atenei nu a fost deloc simplă.

În primii ani au fost aduse mii de plante ornamentale din străinătate. O sursă a Municipalității Atenei menționează plantarea, în perioada 1839–1840, a aproximativ 15.000 de plante ornamentale aduse din Milano, urmate de plante provenite din alte regiuni ale Europei și Africii de Nord, dar și de specii autohtone din diferite regiuni ale Greciei. 

Nu toate au supraviețuit. Clima Atenei și fenomenele meteorologice au reprezentat o provocare, iar în anul 1850 un îngheț puternic a distrus aproape toate citricele și alte plante sensibile. 

În timp însă, grădina a devenit un ecosistem impresionant, cu sute de specii vegetale și numeroase păsări, pești și țestoase. Ghidul turistic oficial al Atenei indică peste 7.000 de arbori, aproximativ 40.000 de arbuști și 519 specii de plante, dintre care aproximativ 100 sunt originare din Grecia.

Palmierii reginei Amalia

Probabil cea mai cunoscută imagine a Grădinii Naționale este cea a palmierilor uriași aflați în apropierea intrării de pe bulevardul Vasilissis Amalias.

Aceștia au o legătură directă cu regina care a creat grădina.

Potrivit ghidului oficial al Atenei, regina Amalia a plantat personal palmierii în 1842.

Astăzi, după mai bine de un secol și jumătate, palmierii au devenit unul dintre simbolurile Grădinii Naționale.

Un parc construit să pară natural

Una dintre particularitățile grădinii este faptul că aleile sale nu sunt organizate într-o geometrie rigidă.

Grădina a fost concepută în stilul peisagistic englezesc al secolului al XIX-lea. Aleile șerpuiesc printre arbori, vegetația formează mici „camere” naturale, iar vizitatorul descoperă succesiv fântâni, poduri, pergole, iazuri și zone umbrite.

Ideea era tocmai aceea ca un spațiu atent proiectat de oameni să ofere impresia unui peisaj natural. Forma fundamentală a grădinii și rețeaua sa de alei s-au păstrat în mare parte până în prezent. 

O descoperire romană sub Grădina Națională

Grădina ascunde și urme ale Atenei antice.

În 1852, în partea nordică, a fost descoperită o pardoseală romană cu mozaic, provenită dintr-o construcție din Antichitate. Mozaicul decorat cu forme geometrice și vegetale poate fi văzut și astăzi și este unul dintre cele mai interesante obiective istorice din interiorul grădinii. 

Câțiva ani mai târziu, în 1860, a fost descoperit și un vechi apeduct. 

Prin urmare, o simplă plimbare prin parc poate deveni și o mică incursiune în istoria Atenei.

Ce poți vedea în Grădina Națională?

Dincolo de vegetația impresionantă și aleile umbroase, în interior vei descoperi iazuri cu rațe și țestoase, fântâni, pergole, fragmente arheologice, busturi și sculpturi, precum și o Bibliotecă pentru Copii și un loc de joacă.

Printre personalitățile comemorate prin busturi se află Ioannis Kapodistrias, primul guvernator al Greciei independente, poeții Dionysios Solomos și Aristotelis Valaoritis, precum și filhelenul elvețian Jean-Gabriel Eynard.

Un alt obiectiv interesant este clădirea Muzeului Botanic, asociată cu arhitectul Ernst Ziller. Clădirea a servit inițial drept locuință pentru grădinarul regal Friedrich Schmidt, iar ulterior a fost folosită și de regele George I. 

De la Grădina Regală la Grădina Națională

Timp de multe decenii, acest spațiu a fost strâns legat de familia regală.

Situația s-a schimbat în secolul XX. Din 1923, grădina a început să funcționeze ca grădină publică de stat, iar în 1927 a fost instituit organismul care administra Grădina Națională. Municipalitatea Atenei consemnează tot anul 1927 drept momentul în care fosta Grădină Regală a primit numele de Grădina Națională. 

În timpul ocupației din perioada 1941–1944, grădina a suferit distrugeri importante, fiind ulterior refăcută. În 1956 își recăpătase aspectul de dinaintea războiului. 

În 2011, Ministerul Culturii din Grecia a declarat oficial Grădina Națională sit istoric protejat. 

Grădina Națională și Zappeion

O plimbare prin grădină poate fi continuată foarte ușor către Zappeion, una dintre clădirile emblematice ale Atenei moderne.

De aici se poate merge mai departe către Stadionul Panathenaic – Kallimarmaro, celebrul stadion din marmură asociat cu primele Jocuri Olimpice moderne din 1896.

Astfel, se poate realiza un traseu foarte plăcut prin centrul Atenei:

Piața Syntagma → Parlamentul Greciei → Grădina Națională → Zappeion → Stadionul Panathenaic.

Este o variantă foarte bună mai ales pentru cei care vor să alterneze vizitarea monumentelor cu perioade de relaxare.

---

Curiozități despre Grădina Națională

Regina palmierilor. Regina Amalia era atât de pasionată de grădină și de palmieri încât imaginea sa a rămas strâns asociată cu aceștia. Palmierii monumentali de la intrarea de pe bulevardul Amalias au fost plantați personal de regină în 1842. 

Un sit arheologic ascuns sub copaci. În timpul amenajării grădinii au ieșit la lumină vestigii antice, inclusiv mozaicul roman descoperit în 1852 și un apeduct identificat în 1860. 

Peisajul „sălbatic” este, de fapt, atent proiectat. Aleile întortocheate, vegetația aparent spontană, podurile, pergolele și apa fac parte din concepția peisagistică inspirată de grădinile englezești. 

Este prima mare grădină amenajată a Greciei moderne. Municipalitatea Atenei o descrie drept primul spațiu verde amenajat al Greciei moderne, iar istoria sa este strâns legată de transformarea Atenei într-o capitală europeană. 

---

Q&A – Vizitarea Grădinii Naționale din Atena

Unde se află?

Grădina se află în centrul Atenei, chiar lângă Parlament și Piața Syntagma. Intrarea principală este pe Leoforos Vasilissis Amalias 1. 

Se plătește intrarea?

Accesul în Grădina Națională este gratuit.

Care este programul?

Grădina este deschisă zilnic, de la răsărit până la apus. Programul poate fi modificat temporar din motive de securitate sau în situații speciale. 

Cât durează vizita?

Pentru o plimbare relaxată sunt suficiente aproximativ 45–90 de minute. Dacă vreți să fotografiați, să vă opriți la iazuri și monumente sau să continuați spre Zappeion, merită să rezervați mai mult timp.

Este potrivită pentru copii?

Da. Vegetația, iazurile cu pești și țestoase, păsările, locul de joacă și Biblioteca pentru Copii fac din grădină un obiectiv potrivit și pentru familii.

Este accesibilă persoanelor cu mobilitate redusă?

În mare parte, da. Administratorul grădinii precizează că accesul persoanelor cu dizabilități este posibil prin majoritatea intrărilor, iar deplasarea pe multe dintre alei este accesibilă. Există însă și anumite zone cu trepte. 

Când este cel mai bine să o vizităm?

Primăvara și toamna sunt excelente pentru o plimbare. Vara, Grădina Națională devine cu atât mai atractivă deoarece arborii maturi oferă multă umbră într-un oraș în care temperaturile din timpul zilei pot fi ridicate.

Dimineața este ideală pentru o atmosferă mai liniștită, în timp ce după-amiaza poate fi potrivită dacă vreți să continuați spre Zappeion și Stadionul Panathenaic.

Merită să vizitezi Grădina Națională din Atena?

Grădina Națională oferă o imagine complet diferită a Atenei. Nu este un monument antic spectaculos precum Acropola și nici un muzeu, ci un loc în care istoria Greciei moderne, natura și urmele Antichității se întâlnesc într-un spațiu surprinzător de liniștit.

După ore petrecute printre monumentele Atenei, este locul ideal pentru o pauză la umbră. Palmierii reginei Amalia, aleile ascunse printre copaci, iazurile și micile vestigii arheologice îi dau farmecul unei grădini care pare să fi rămas izolată de agitația orașului.

Și poate tocmai acesta este farmecul ei: la doar câțiva pași de una dintre cele mai aglomerate piețe ale Atenei, poți uita pentru câteva momente că te afli în centrul unei capitale europene.