Dezvoltarea Centrului Civic Afumati in perioada comunista

O hartă manuală, realizată in jurul anului 1972, prelucrata ulterior si transpusa in programul QGis, ilustreaza regimul de inaltime al cladirilor din centrul comunei Afumati, in anul 1971. Astfel, se poate observa prezenta a numai patru cladiri cu regimul de inaltime P+1E de-a lungul Soselei Bucuresti-Urziceni, dintr-un total de 47.

De asemenea, functiunile cladirilor erau diversificate. Zona centrala era destinata cladirilor de interes public, cum ar fi Primaria si Posta, dar si postul de Politie. Utilitatile existente in zilele noastre lipseau cu desavarsire, necesarul fiind asigurat prin foraje (puturi de apa sau cismele) si fose septice.

Cu timpul, aceste cladiri au fost inlocuite de cele cu regim de inaltime P+1E sau P+M, dar si de o cladire din sticla, de P+3E+M. Blocul construit in centrul comunei Afumati si actualul sediu al Primariei Afumati, alaturi de alte zece constructii au fost pastrate pana in ziua de astazi.

Trama stradala a fost pastrata, fiind modificata latimea acesteia. Daca in anul 1960 avea o singura banda pe sens, dupa anul 1980 a fost adaugata inca o banda, in prezent fiind propusa largirea soselei principale la trei benzi pe sens. De asemenea, strazile secundare, candva inundate si pline de noroi, au fost asfaltate, iar santurile au fost betonate.

1971
Regimul de inaltime al cladirilor din comuna Afumati, in anul 1971

Casele construite in jurul anilor 1950, dar si dupa acesta, au fost realizate integral din caramida, fara insertii de paianta si alte materiale auxiliare, asa cum se obisnuita in cazul cladirilor construite inainte de anii 1920. De la constructiile clasice, care implicau case stil vagon, s-a trecut la un nou stil, socialist, in care camerele erau dispuse radiar din holul de intrare, numita si sala sau tinda. Camerele erau mici ca suprafete, dar inalte, cu inaltimi ce puteau depasi 3 metri.

Dupa instaurarea Regimului Comunist au fost implementate planuri de sistematizare a localitatii. Printre acestea, cele mai evidente schimbari in structura functionala a Afumatiului, erau:

  • Construirea blocurilor pe Sos. Bucuresti-Urziceni
  • Desfiintarea mai multor strazi si construirea unor sosele express (str. Oituz-fosta Dumba, Sos. Petrachioaia s.a)
  • Stramutarea localnicilor de pe strazile afectate de sistematizare, in blocurile noi
  • Construirea unui drum ocolitor, din Sos. Ganeasa spre Sindrilita
  • Construirea unui complex sportiv, a unui cinematograf si a unei sali de spectacole (pe langa cel deja existent)

 

plan
Planul de dezvoltare al Centrului Civic Afumati

Sistematizarea centrului comunei Afumati propunea suprimarea actualei Sosele Petrachioaia si construirea unui complex sportiv de mari dimensiuni, imediat dupa curba, urmand ca accesul catre comuna Petrachioaia sa se realizeze prin intermediul unor strazi secundare.

De asemenea, se propunea desfiintarea mai multor strazi secundare, printre care actualele Oituz si Mircea Voda, si mutarea locatarilor in blocurile ce urmau a fi construite de-a lungul Soselei Bucuresti-Urziceni.

Soseaua Ganeasa urma a se intersecta cu un drum ce incepea din centrul comunei si facea legatura cu satul Sindrilita, la fel intamplandu-se si catre localitatea Stefanesti.

Teoria sistematizarii avea in vedere dispunerea tuturor dotarilor cu, caracter comercial si de deservire pe latura de nord-vest a arterei principale, constructiile fiind dispersate in zona verde si legate organic prin parc. Se propunea si organizarea unei piete oficiale pe latura de sud-est, retrasa de la circulatie si care sa grupeze constructiile cu caracter administrativ.

In sistematizare se vorbea si despre cuplarea hanului cu restaurantul si cu, cofetaria in apropierea principalei artere de circulatie, dar si organizarea unui ansamblu cultural-sportiv la limita de nord-est a „centrului civic” in directa legatura cu parcul de agrement si Padurea Afumati si care sa constituie in acelasi timp un capat de perspectiva despre arterele principale de tranzit.

Pe de alta parte, se vorbea si despre o alta varianta a sistematizarii prin care se pastra in linii mari organizarea existenta la acea vreme, cu mici exceptii in ceea ce privea trasarea mai exacta a fronturilor nord-vest si sud-est, ceea ce conducea la obtinerea unei singure artere de circulatie in jurul careia se inscriau principalele dotari ale centrului.

Locuitorii strazilor propuse spre desfiintare au fost despagubiti, insa locuintele nu au mai apucat a fi demolate datorita caderii regimului comunist, iar centrele din planurile de sistematizare propuse nu s-au mai realizat. Singurele constructii inaltate au fost cele doua blocuri aflate pe Soeaua Stefanesti (colt cu strada Binelui, la I.A.S.) si pe Soseaua Bucuresti-Urziceni.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: