Frumusetile uitate ale Romaniei – Cetatea Bucuresti: Fortul VI Afumati

­­

fortificatii
Centura de fortificatii a Municipiului Bucuresti – forturi componente

 

Putina lume cunoaste adevarata “comoara” ascunsa in jurul capitalei. Poate si pentru ca aceasta nu a fost scoasa niciodata la inaintare. Datorita birocratiei, a indiferentei sau a timpului asternut peste ea.

Este vorba despre adevarata Cetate a Bucurestiului.

Formata din 18 forturi si 18 baterii intermediare, centura de fortificatii a Bucurestiului nu a fost niciodata folosita in scopul in care a fost construita.

Aceasta a fost proiectata la finele secolului al XIX-lea de catre generalul Belgian Henri Brialmont, cel ce proiectase si cetatile de la Anvers si Liege.

Ce reprezinta forturile?

Cetatea Bucuresti este formata din 18 forturi si 18 baterii, asa cum am amintit ulterior. Aceste forturi nu reprezinta altceva decat o lucrare de aparare, in forma pentagonala, ce face parte dintr-o centura bine-gandita pentru protejarea unei anumite zone, in cazul de fata fiind vorba chiar despre capitala Romaniei.

forturi
Amplasarea centurii de fortificatii a Municipiului Bucuresti

Dintre cele 36 de constructii, mai exista 17 forturi si 14 baterii complete, restul autodetonandu-se din cauza munitiei ascunse dupa razboi sau autodemolandu-se din cauza intemperiilor.

 

 

 

 

Dar cum a aparut?

Construirea fortificatiilor a inceput in anul 1884, la ordinele regelul Carol I, militar de cariera. Ridicarea Cetatii Bucuresti a costat, la finele secolului al XIX-lea, cat construirea Casei Poporului, 100 de ani mai tarziu, mai exact 85 de milioane de lei.

Lucrarile propriu-zise au inceput in anul 1884, fiind oprite doi ani mai tarziu din pricina aparitiei unui nou tip de obuzier, ce era capabil sa distruga lejer structura forturilor proiectate. Astfel, un singur fort a fost finalizat dupa planurile actuale, Fortul I Chitila, celelalte fiind modificate pe parcurs. Fortul I Chitila are un plan pentagonal, la fel ca si Fortul III Otopeni, lungimea contraescarpei avand 463 de metri, frontal anterior, 310 metri, iar fetele 110 metri. Reduitul central, in forma de inima, este flancat de doua santuri adanci, care se inunda in perioadele umede, facand imposibil accesul prin intrarea principala.

Dupa refacerea planurilor, constructiile au durat pana in anul 1895. Astfel, au fost construite 18 foturi si 18 baterii intermediare, fiind numerotate in sensul acelor de ceas si denumite dupa numele celei mai apropiate localitati. Centura de Fortificatii a Bucurestiului se intinde pe o distanta de 76 de kilometri, forturile fiind distribuite din 4 in 4 km unul fata de celalalt. Simultan cu Cetatea Bucuresti au fost construite si Centura Bucuresti si linia ferata aferenta.

Dupa izbucnirea razboiului, fortificatiile de la Anvers si Liege au cedat sub noile obuze miniere. Linia de lupta punea in pericol si fabricile si uzinele proaspat construite de langa Bucuresti. O parte din armament a fost mutat la Podul Cernavoda si la Turtucaia, multe forturi ramanand descoperite. Lipsa trupelor de geniu si a armanentului au dus la dezactivarea Centurii in 1914, si la dezarmarea ei putin timp mai tarziu.

Pana in 1916, Romania era neutra, intrand ulterior in razboi. Tunurile Cetatii Bucuresti au fost puse pe afeuri construite la atelierele Grivita si au fost create astfel 3 regimente de artilerie.

Armata germana a invins armata romana in bataliile din noiembrie-decembrie 1916, purtate pe raurile Neajlov si Arges, urmatorul punct vizat fiind Bucurestiul. Fara fortificatii active, capitala a fost declarata oras deschis, iar trupele nemtesti au intrat fara lupta. Cetatea Bucuresti a cazut astfel, fara a fi vreodata folosita in scopul pentru care fusese creata initial.

Dupa razboi, forturile au ramas in administrarea Armatei, insa cateva au sarit in aer din cauza autoaprinderii munitiei depozitate in interior.

Fortul VI Afumati

Exista cinci tipuri de forturi, tipurile 4 si 5 fiind adaptari ale tipului 2, insa un fort pe care as dori sa ma axez in acest articol este forul VI Afumati.

Fortul VI Afumati reprezinta una dintre cele mai complexe lucrari. Este un tip unic (5), o adaptare a tipului 2, caruia i-a fost exclus reduitul. Fiind proiectat inaintea aparitiei obuzului mina, planurile au fost modificate pe parcurs, iar constructia a fost una aparte.

Fortul Afumati are 9 turele, fata de fortul de tip 2, care avea 8 turele, tipul 3 cu 7 turele, tipul 1 cu 6 turele, tipurile 3 si 4 cu 5 turele si tipul mixt cu 3 turele. Prin urmare, Fortul Afumati avea si cele mai multe galerii.

struct fort
Structura fortului VI Afumati

Acestui fort i s-a construit si o poterna, pe capitalul lui, legand localele de caponiera. Din aceasta poterna pleaca galeriile si poternele ce duc la locale, cupole si semicaponiere.

De asemenea, pentru lupta apropiata si flancarea santurilor existau si 4 turele, destinate cate unui tun de 75 mm. Camerele garnizoanei au fost modificate prin construirea de bazinete, semn al utilizarii lui ca depozit.

In comparatie cu Fortul VI Afumati, Fortul I Chitila (singurul construit dupa planurile initiale) are reduitul prezent in partea centrala, componenta la care s-a renuntat in construirea fortului de la Afumati. De asemenea, Fortul Chitila are numai 5 turele, pe cand Fortul Afumati are 9.

Fortul a fost utilizat in mai multe scopuri, dar niciodata ca si mod de aparare. A fost depozit al unei firme, depozit de muraturi pentru locuitorii din zona, apoi groapa de gunoi. In prezent se afla pe domeniul orasului Voluntari si nu este in grija unei institutii acreditate.

Se poate vizita?

Fortul VI Afumati poate fi vizitat, desi este usor riscant din pricina cainilor maidanezi din zona, dar si a vegetatiei care in anotimpul cald ofera neplaceri si ingreuneaza accesul.

Totusi, daca va doriti sa ajungeti la acest fort, stiti ca o puteti face usor din Soseaua de Centura, prin curtea unui depozit amplasat intre podul de la Afumati si blocurile de la Voluntari (benzinaria Rompetrol).

Daca doriti sa veniti cu transportul in comun din Bucuresti, va recomand maxi-taxi (de la Bucur Obor pana la Institutul Meteo din Afumati, apoi pe jos. Biletul costa 4 RON) sau RATB 409 (biletul costa 1,5 RON – tarif special cursa preoraseneasca) de la Institutul Oncologic (ajunge si in zona Avion-Colentina) pana la Institutul Meteorologic, apoi pe jos, sens de mers catre Ploiesti.

acces fort
Acces catre Fortul VI Afumati

 

In cazul in care va doriti o aventura de weekend in jurul Bucurestiului, recomand vizitarea acestor forturi si conectarea sufletului cu istoria si legendele zonei. 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: