Paulo Coelho – „Spioana”

323997coelho

Am citit “Spioana” intr-o perioada in care experimentam noi orizonturi ale lecturii. Nu eram adepta biografiilor, dar aceasta poveste mi-a atras atentia, nu numai prin renumele autorului, dar si prin istorisirile auzite despre celebra protagonista.

Astel, cartea relateaza viata tumultoasa a Margarethei Zelle, cunoscuta mai tarziu sub numele de Mata Hari.

Istoria a prezentat-o drept cea mai enigmatica si neconformista prezenta feminina a sfarsitului secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.

Cartea “incepe cu sfarsitul”, mai exact cu executarea protagonistei, de catre un pluton de 12 soldati, intr-un camp. Atitudinea sa, rece si demna, ramane pana la ultima suflare.

Restul cartii este impartit in doua parti, ilustrate de doua scrisori. Prima ii este adresata avocatului sau de a carui prestatie a fost dezamagita. Prin aceasta scrisoare, Mata Hari spera ca fiica sa sa o cunoasca mai bine, in ciuda imaginii pe care ea i-a format-o, parasind-o pentru a emigra.

A sperat pana in ultima clipa ca va fi gratiata, convinsa fiind ca faptele ei nu merita o asemenea pedeapsa.

In carte sunt redate multe detalii din viata Margarethei, despre copilaria sa intr-un mic orasel olandez, mutarea in alt oras si amintirea urata a violului.

Anuntul din ziar, semnat de un ofiter olandez, avea sa ii schimbe viata pentru totdeauna.

“Rudolf MacLeod, ofiter in armata olandeza, de descendenta scotiana, cauta tanara logodnica pentru casatorie si pentru a-l insoti peste hotare.”

Ea accepta sa se mute in Java, alaturi de tanarul ofiter, cu 20 de ani mai in varsta, dar viata ei avea sa devina un cosmar.

Cei doi copii, avuti impreuna cu Rudolf, nu o va implini. Primul, o fetita, i-a adus un echilibru, dar baietelul a fost otravit la nastere.

In cele din urma, dupa o scena socanta la care a luat parte in timpul unei receptii, se hotaraste sa se intoarca in Olanda.

A luat primul tren catre Haga, dar a ajuns la Paris, in urma unui demers la consulatul francez. Aici adopta o identitate falsa si ajunge dansatoare oriental pe numele Mata Hari.

A avut parte de un debut sensational, la Muzeul Guimet, cu un numar de streaptease. Cariera ei fulminanta a durat pana la inceputul Primului Razboi Mondial, atunci cand dansatoarele erau din ce in ce mai putin cautate, iar varsta incepea sa isi spuna cuvantul.

I se ofera un contract la Berlin, dar izbucneste razboiul si Mata Hari este prinsa in evenimente ce o depasesc.

Cea de-a doua scrisoare este raspunsul avocatului, dupa ce cererea de gratiere a fost refuzata. Acesta, care ii fusese amant, ii destainuie faptul ca era indragostit de ea.

In epilogul cartii aflam, de la un renumit procuror, ca “Intre noi fie vorba, dovezile pe care le aveam erau atat de sarace, incat n-ar fi fost de ajuns nici cat sa pedepsesti o pisica.”

In literatura contemporana, “Spioana” ocupa un loc privilegiat. Este catalogata drept una dintre cele mai buni relatari a vietii lui Mata Hari.

Mata Hari va ramane una dintre simbolurile feminine, care a trait intens, a incalcat toate regulile si a luat fiecare “dar” al vietii, asa cum i-a fost dat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: