Ella Coman

Acropola din Atena, Grecia și monumentele  sale sunt simboluri ale capitalei elene ce datează încă din a doua jumătate a secolului al V-lea î. Hr., în urma victoriei împotriva perșilor și a instaurării democrației. În epoca ce a urmat, pe măsură ce gândirea și arta au evoluat, un grup de artiști a pus în aplicare planurile ambițioase ale lui Pericle și, sub îndrumarea sculptorului Pheidias, a transformat dealul stâncos într-un monument unic al gândirii și artelor. Cele mai importante monumente construite în acea perioadă: Partenonul (construit de Ictinus), Erhteonul, Propileele, intrarea monumentală în Acropole, proiectată de Mnesicle și micul templu Athena Nike. 

Acropola din Atena este cel mai interesant și complex monument grecesc antic care se păstrează până în zilele noastre. Este situată pe un deal de înălțime medie, circa 156m altitudine, care se ridică în mijlocul Atenei. Dealul este stâncos și abrupt pe aproape toate părțile, excepție făcând latura de vest. Ziduri puternice de fortificație au înconjurat vârful Acropolei timp de peste 3.300 de ani. 

Primul zid de fortificație a fost construit în secolul al XIII-lea î. Hr. și înconjura reședința conducătorului micenian local. În secolul al VIII-lea î. Hr., Acropola a dobândit treptat un caracter religios odată cu stabilirea cultului Atenei, zeița protectoare a orașului. Sanctuarul a atins apogeul de la mijlocul secolului al VI-lea până la începutul secolului al V-lea î. Hr.. În secolul al V-lea î. Hr., atenienii, încurajați de victoria lor asupra perșilor, au realizat un program ambițios de construcții sub conducerea lui Pericles. 

Momentele au fost dezvoltate de un grup de arhitecți pricepuți (Iktinos, Kallikrates, Mnesikles) și sculptori (cum ar fi Pheidias, Alkamenas, Agorakritos) care au transformat dealul stâncos într-un complex unic. Pe acest deal s-au născut democrația, filosofia, teatrul, libertatea de exprimare si de cuvânt, care oferă și astăzi fundamentul intelectual și spiritual pentru lumea contemporană și valorile sale. 

Construcțiile Acropolei au supraviețuit timp de aproape douăzeci și cinci de secole războaielor, exploziilor, cutremurelor, jafurilor, bombardamentelor și s-au adaptat la civilizații noi, religiilor și schimbărilor din societate. 

Acropola ateniană este expresia supremă a adaptării arhitecturii la un sit natural. Această compoziție grandioasă de structuri masive perfect echilibrate creează un peisaj monumental de o frumusețe unică, constând într-o serie de capodopere arhitecturale ale secolului al V-lea î.Hr.: Partenonul de Ictinos și Kallikrates, prin colaborarea sculptorului Pheidias (447-432), Propileele de Mnesikles (437-432), Templul Atenei Nike de Mnesikles și Lallikrates (427-424) și Erthenionul (421-406). 

Monumentele Acropolei au reprezentat și încă reprezintă un etalon în arhitectură, în întreaga lume monumentele neoclasice inspirându-se din aceste superbe opere arhitecturale. 

Curiozități

• Rivalitatea dintre Atena și Poseidon

În inima Acropolei se află o dovadă a rivalității dintre Atena și Poseidon. Conform legendei, ambele zeități au râvnit la oraș, oferind daruri pentru a-l revendica. Poseidon a lovit stânca cu tridentul, dând naștere unui izvor, în timp ce Atena a oferit măslinul, simbolizând pacea și prosperitatea. Locuitorii orașului au ales darul Atenei, numind astfel orașul Atena. Se spune că semnele tridentului lui Poseidon și ale măslinului se găsesc pe Acropole, amintindu-le vizitatorilor de această luptă divină. 

• Bătălia Centaurilor

Acropola nu se referă numai la zeități, ci și la povești despre creaturi mitice, cum ar fi centaurii, creaturi pe jumătate om, pe jumătate cal și luptele lor cu lapiții, înfățișate pe Partenon. Acest mit servește ca o amintire a luptei eterne dintre civilizație și barbarie. Este o temă care rezonează în întreaga mitologie greacă.

• Profeția zidului de lemn: Salvarea Atenei în războaiele persane

Oracolul din Delfi a prezis că ”zidurile de lemn nu vor cădea singure”, o profeție care a dus la salvarea Atenei în timpul Războaielor Persane. Mulți credeau că se referă la Acropole și la palisadele sale din lemn, dar Temistocle a interpretat-o ca pe un apel la construirea unei flote, ceea ce a dus la victoria de la Salamina. Această poveste despre profeție și înțelepciune șoptește printre măslini și ruine, o amintire emoționantă a rezistenței orașului. 

• Fetele Cariatide

Erehthenionul, cu pridvorul de cariatide, spune povestea emoționantă a acestor statui virgine. Legenda spune că acestea reprezintă femeile din Caryae, pedepsite și forțate să poarte greutatea acoperișului templului pentru trădarea Atenei. Fetele Cariatide, îmbrăcare în rochii elegante și cu o statura echilibrată, simbolizează două concepte contrastante. Ele reprezintă atât povara trădării, cât și demnitatea slujirii veșnice. Prezența lor oferă vizitatorilor o narațiune evocatoare spre contemplare. 

• Tezeu și Minotaurul

Tezeu este legendarul rege al Atenei care l-a învins pe Minotaur (creatură mitică, jumătate om, jumătate taur). Legendele spun că Tezeu a umblat pe aceste meleaguri, iar festivalurile ținute în onoarea sa i-au conectat pe muritori cu divinitatea. Poveștile sale de curaj și aventură răsună pe cărările de marmură și continuă să-i inspire pe cei care urcă pe Dealul Acropolei. 

Q&A

Cum se face accesul la Acropole?

Accesul se face pe două intrări, una dintre ele dispunând și de un lift pentru persoane în vârstă sau cu mobilitate redusă. Biletele pot fi achiziționate online. Prețul unui bilet, pentru un adult, este de 38 de euro. Daca alegeți să cumpărați biletul de la intrare, veți avea parte de două cozi, deloc scurte: una pentru bilete, cealaltă pentru intrare.

Când este cel mai bine să vizităm Acropole?

Indiferent de sezon și oră, se formează pereu cozi la intrare, iar accesul este anevoisos atunci când este aglomerat. Cel mai bine este la prima oră a deschiderii, iar dacă decideți să vizitați vara, poate fi ușor inconfortabil din cauza căldurii excesive și a lipsei zonelor umbrite.

Ce avem voie să luam cu noi în interior?

Există turnicheți și persoane la intrare, însă bagajele nu sunt verificate. Există și sugestii de obiecte ce nu ar trebui luate în incintă, cum ar fi petarde sau arme. Este voie să duceți înăuntru apă și alimente. 

Cât durează vizita?

Vizita diferă în funcție de interesul acordat monumentelor și a răbdării fiecăruia. Se poate sta și până la cinci ore, însă noi am stat numai o oră pentru că ne-am limitat la fotografii, fiind destul de aglomerat. 

Ce se mai poate vizita în zonă? 

La 3-4 minute de mers pe jos se află Muzeul Acropolelor, iar în zonă se pot vizita mai multe obiective, cum ar fi dealul Philopappos, ideal la apus pentru fotografii memorabile, Temnița lui Socrate, dealul Areopagus și altele, Atena fiind un întreg muzeu în spațiu liber.