Ella Coman

Mi-e dor de tine in zori.

Prinsi intre roua diminetii si caldura pranzului, intre mijitul soarelui si stralucirea lui.

Mi-e dor de tine intre un salut formal si cuvintele dulci de la pranz.

Mi-e dor de tine intre cateva zvonuri si o realitate pe care o accept cu placere.

Mi-e dor de tine sa te privesc, sa te simt, sa am toate acele sentimente unice in preajma ta.

Mi-e dor de tine.

Mi-e dor sa incepem conversatia cu aceasta fraza si sa o incheiem cu ea.

Mi-e dor de tine oricum, fara prejudecati, fara cuvinte mari, fara idei exagerate.

Mi-e dor sa curga totul de la sine.

Mi-e dor sa accept ca ceea ce avem e atat de rar, atat de unic si totusi imposibil de dus pana la capat.

Mi-e dor de tot.

Sunt constienta, insa, ca acest ”mi-e dor” va ramane, peste ani, un simplu sentiment pierdut in vant.